De ce ni-s numărate şi orele ce trec ?
Prea multe feţe aspre ascunde-a noastră faţă
Şi măsurat ni-i timpul necredincios şi sec.
De ce regret trecutul? oricum nu este cale
Să mă abat din drumul cuprins între porunci...
Căci scris mi-a fost pe frunte s-o iau direct la vale
Deşi tot urc spre vârfuri luptând chiar şi pe brânci...
Din tot ce-am luat cu mine nimic n-are valoare!
Iluzii şi speranţe s-au rătăcit pe drum...
Şi dacă spus-au unii că fericirea doare,
De ce aveau dreptate şi încă au şi-acum ?
Să nu te chinui astăzi să înţelegi cuvinte,
Căci de înveţi prea multe, vei vrea să ai un rost...
Dar vântul veşniciei îţi va aduce-aminte
Că moarte-i după viaţă...şi doar un om ai fost ...
versuri Mariana Eftimie Kabbout
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu