Omul este supus greşelii.
Cel mai mare defect al nostru este preocuparea permanentă de a detecta greşelile celorlalţi.
Oricărui om i se poate întâmpla să greşească, dar numai cel fără minte stăruie în greşeală.
Principala cauză a eşecului şi a nefericirii este să schimbi ceea ce-ţi doreşti cel mai mult pe ceea ce îţi doreşti acum.
Nebunia înseamnă sa faci iar şi iar acelaşi lucru, dar să aştepţi de fiecare dată rezultate diferite.
Cine nu a făcut niciodată o greşeală nu a încercat niciodată nimic nou.
Nimeni nu a făcut o greşeală mai mare decât cel care n-a făcut nimic pentru că nu putea să facă decât prea puţin.
Atunci cînd recunoşti că ai greşit şi-ţi ceri iertare, nu faci altceva decât să recunoşti că eşti mai înţelept acum decât ai fost atunci când ai făcut greşeala.
Cea mai mare greşeală a omului este să se teamă să nu facă vreo greşeală.
Toate greşelile pe care le-am făcut vreodată s-au produs atunci când am vrut să spun "nu", dar în loc de asta am spus "da".
Oamenii ascund din slăbiciune, şi din frica de a fi dispreţuiţi, înclinările lor cele mai scumpe, cele mai statornice şi cele mai virtuoase.
După o hotărâre pripită urmează căinţa.
A greşi e omeneşte, a ierta e dumnezeieşte!
